Wednesday, August 15, 2018

ARHItecturi / structuri inter-media(te)

Eseurile (implicit desenele și fotografiile) din acest număr sunt consecința (rezultatul) taberei de creație din aceasta vară de la Brăduleț, la care au participat 7 studenți și un voluntar.

Arpad Zachi

Tema teoretică a acestui număr își propune (într-un fel) continuarea numărului 1 al revistei pe acest an cu tema: Povestitori, vizionari și inventatori în care s-a încercat o interpretare a tipurilor de discursuri ascunse sau / și decelate în tipurile respective de narațiuni. De data aceasta vom încerca să ne imaginăm (înțelegem /re-cunoaștem) mecanismele / automatismele proceselor discursive care țin de ficțiune, fantezie și imaginar, cât și inter-acțiunea lor (medierea) reciprocă determinată / interpretată / tradusă de media de comunicare folosită. Altfel spus, orice mediu de comunicare (media), fie ea orală, scrisă, vizuală, digitală, virtuală, fie ea sensibilă sau rațională, interpretează / traduce (unii spuneau mai demult că codifică și decodifică) atât demersul cât și discursul. Și asta doar la nivelul transmiterii informației, pentru că atât la nivelul autorului / creatorului (povestitor, vizionar, inventator), cât și la nivelul cititor / beneficiarului se produc alte traduceri și interpretări.

*Eseurile (implicit desenele și fotografiile) din acest număr sunt consecința (rezultatul) taberei de creație din aceasta vară de la Brăduleț, la care au participat 7 studenți și un voluntar. Cred că ar fi util pentru înțelegerea spiritului taberei să reproduc două fragmente de text, una legată de contextualizarea proiectului și cealaltă de explicitarea temei alese, din proiectul de finanțare înaintat la AFCN:

Contextul

«Dezbaterile actuale legate de fenomenele de instabilitate și insecuritate politică (generic vorbind), economică, financiară și mai ales socială, precum și a efectelor și tensiunilor introduse de acestea, sunt resimțite din plin și de / în contextul cultural contemporan. Astfel, la nivel cultural, constatăm și putem vorbi de tendințe opuse / contradictorii / paradoxale atât din punct de vedere al direcțiilor de abordare și de elaborare a discursurilor, cât și din punct de vedere al limbajului folosit, a modalităților și mijloacelor de comunicare. În timp ce discursul este din ce în ce mai polarizat, direcțiile sunt din ce în ce mai centrifuge și mai extremiste. În timp ce mijloacele de comunicare se multiplică, se generalizează și devin din ce în ce mai libere și mai deschise (către din ce în ce mai mulți), limbajul devine din ce în ce mai laconic, mai subiectiv, mai încifrat, aproape pâna la anularea rolului lui de cunoaștere și comunicare. Cu alte cuvinte, deși cantitatea de date și informații precum și posibilitățile de comunicare au crescut exponențial, comunicarea propriu-zisă (în sensul percepției, cunoașterii, interpretării, întelegerii și gândirii), este din ce în ce mai săracă și mai puțin consistentă în realitate, pentru că se pierde elementul esențial (reperul / punctul central al comunicării) care este omul (ca emițător și receptor al comunicării). Aceste consecințe se regăsesc cu prisosință și la nivelul scrierilor de teorie și de critică specializate. Este nevoie de o permanentă re-întoarcere la formele prime / generatoare ale comunicării directe și ne-mijlocite, re-învățarea comunicării non-verbale (corporale), a celei verbale și a celei scrise. Discuțiile, dialogurile, lecturile cu voce tare, dezbaterile în procesul scrierii unui eseu sunt forme necesare și utile de re-găsire și re-cunoaștere a propriilor voci și percepția, întelegerea vocii celuilalt. Un cadru original / autentic / organic / natural, cum este satul de munte (în speța Brădulețul) poate (re)constitui un context fizic și civilizațional prin care să faciliteze această regăsire de sine și a celui de alături».

Subject

«Am plecat de la realitatea unor domenii (limbaje / culturi) diverse: orale, scrise, vizuale, digitale / virtuale (ultima interpretată în mod provocator de Jonah Sachs ca una din nou orala), de aceea termenul de arhitectură l-am folosit în sens generic, sens în care el este preluat ca atare de multe ori și de muzică, literatură, film și teatru. El poate fi interpretat și ca structură / imagine a relațiilor structurale, a relațiilor compoziționale, a structurii sintactice, epice, etc., poate chiar și ca paradigmă culturală.

Termenul de media îl putem interpreta în sens de canal / suport al comunicării, ca limbaj specific de comunicare. Este evident că fiecare mediu folosit codifică și este decodificat în mod specific. Cu alte cuvinte, fiecare mediu (media) mediază în mod diferit / specific fiecare gând / idee / mesaj al nostru, care este exprimat și transmis nu numai de «tunelul eului» (atât al emițătorului cât și al receptorului, dar și de canalul de comunicare și de suportul acestuia.

Termenul de inter introduce pe de altă parte noi interpretări / medieri între structuri, canale, limbaje diferite și specifice, iar pe de altă parte traduce / mediază în mod subtil sau grosier, serios sau ironic, matur sau juvenil, creator sau mutilant, între diferitele medii / domenii ale comunicării (îmi aduc aminte de un joc foarte apreciat de noi in copilărie cunoscut ca telefonul fără fir)».

Review overview