Monday, September 24, 2018

Cine?

„A identifica = a consulta, a stabili identitatea unei persoane sau a unui lucru, a recunoaște

Georgiana Tudor

„A identifica

A prezenta

= a consulta, a stabili identitatea unei persoane sau a unui lucru, a recunoaște

= a considera mai multe noțiuni, obiecte diferite ca fiind identice

= a face cunoscut celor de față spunând numele, ocupația; a face cunoștință cu cineva; a se recomanda

= a deveni prezent în memorie, a apărea în memorie

= a înfățișa publicului un spectacol, aspectele unei activități, rezultatul unor cercetări…”

[Strigăt isteric]

-Atenție! Ajutor! Omul nu are identitate! OMUL ESTE UN NIMIC ÎNTR-O LUME DE NIMICURI!

-Salvați-mă! Sunt o cavitate goală și toate constructele voastre nu mă pot umple, nici măcar ale mele! Imponderabilitate! Vulnerabilitate. Rău. În mine. Fraternizare. Plutire.

-Doar El poate. Chemarea omului spre iubire umple golul. Omul nu este ceea ce face, omul devine ceea ce este.

-Bună ziua. Eu sunt…

*

-Ce nume să-i punem, măi Costică?

-Nu știu, fă, nașa ce zice?

-Nu zice nimica, măi Costică… Atunci să-i zicem Maria ca pe bunica?

-Maria să fie, Ștefană.

*

– Se botează roaba lui Dumnezeu cu numele… În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.

*

-Marușca, treci la treabă! Șade curtea nemăturată de două zile!

*

-Marie, ai grijă cu fratele tău că știi că-i zăpăug!

*

-Mărioară, Mărioară, hai la joacă!

*

-Aia a lu’ Costică, să zică țările!

*

-Fă, Marie, adu ața roșie, mătură curtea și pregătește de mâncare pentru prânz. Apăi, când îi termina, treci încoa să ti învăț și pe tine să tragi o cusătură.

*

– Da’i prea mică Măria, mai lăsați-o să mai crească, să mai copilărească, n-o măritați de-acum pe surioara noastră…

*

– Se cunună roaba lui Dumnezeu, Maria, cu robul lui Dumnezeu,…

*

– Lăsați-o în pace pe Mărioara mea, n-o munciți prea mult!

*

-Fă, tu ești nebună!? Futu-ți neamu’ de puturoși! Mărie, nu fugi că dacă nu te prind eu, te prinde toporul!

*

-Săru’ mâna, bine-ați venit! Poftiți înăuntru la o limonadă că-i cald afară. Da, ați auzit bine, sunt croitoreasă și am și fete la atelier pe care le învăț. Sigur că o primim și pe fata dumneavoastră.

*

-Mamă, mamă, am luat premiul I la școală!

*

-Bre, da’ nu mai da, că nu mai fac.

*

-Marie, asta-i fiică-ta?

*

-Sărut mâna, nășică.

*

-Mamaieeeee, ești în grădină?

*

– Să v-o amintiți pe mamaia că vă dădea un ban și că v-a învățat să faceți treabă.

*

-Bre, dar mai lasă-ne în pace, nu te băga.

*

-Mamă, mamă, mă auzi? Respiră! Scoate limba afară să n-o-nghiți!

*

-Nu știu cum mă cheamă, mamă, dar fac ce mi-ți spune voi și domnu’ doctor.

*

-De când îs eu Mărioara n-am stat și voi vreți să stau acum? Am grijă de operație, dar nu pot să las să mă doboare toate în ogradă.

*

-Nu poci… Să stau în mizerie, să stau în dezordine, când lumea care venea la Mărioara lingea miere….? Nu poci, fă.

*

-Atunci, rămâi cu operația desfăcută, bre.

*

-Aici stă Mărioara. Bine că mai vin copiii și nepoții pe la ea că altfel nu mai poate deloc.

*

– Zi, mamă Marie, te-ai supărat cu cineva?

Review overview