Monday, September 24, 2018

Foame de ♫♫

Unul din elementele ce il deosebesc pe muzicianul interpret de restul artiștilor, este faptul că acesta nu depinde de un “geniu creator”. Cu toate că interpretul are rolul de

Lupaș Iulia- Rebeca

Unul din elementele ce il deosebesc pe muzicianul interpret de restul artiștilor, este faptul că acesta nu depinde de un “geniu creator”. Cu toate că interpretul are rolul de a crea și el la un anumit nivel, scopul lui principal este de a da viață unui design deja proiectat, creat de compozitor.

Ca muzician, preocuparea mea trebuie să fie aspirația înspre a servi muzica într-un mod cât mai lipsit de riscul de a interpreta înspre satisfacerea propriilor nevoi artistice. Interpretul este la un moment dat pus față-n față cu realitatea faptului că nu el este marfa care trebuie vândută și cea pe care publicul o caută, ci muzica pe care acesta o interpretează. Dezbrăcarea de sine e un proces mult neglijat și totuși extrm de important in scopul unei insușiri cât mai autentice a intențiilor muzicale, intelectuale, emoționale si spirituale ale compozitorului.

Trăim în epoca unui limbaj si manifest artistic inovator, nemai-întalnit până acum, limbaj căruia trebuie să îi fac dreptate cu o rigurozitate mai mare în detrimenul celor deja bine întipărite în memoria publicului. Lipsa de entuziasm cu care acesta întâmpină muzica nouă contrastează în mod evident extazul cu care sunt primite concertele de muzică barocă, clasică sau romantică. Fără o conștientizare personală a acestui fenomen și a elementelor generatoare, cred că îndeplinirea scopului de a ma pune în totalitate în serviciul muzicii, este impiedicată.

Unul din motivele pentru care această indiferență are loc, este lipsa de familiarizare cu noul limbaj tehnic muzical. Muzica deja cunoscută publicului auditor acționeaza ca stimul direct asupra memoriei acestuia și, prin intermediul memoriei, asupra imaginarului lui. În momentul în care subiectul audiției este necunoscut, stimulul este ineficient, nereușind să acceseze nimic în baza de date a memoriei indivizilor și deci, incapabil de a provoca imaginația; prin urmare, publicul ramâne neimpresionat sau chiar plictisit, neavând cu ce să plece din sala de concert.

Pe de altă parte, ce motiv ar avea muzicomanii sa-și dorească o apropiere de muzica nouă?

În viziunea publicului meloman, scopul primordial al muzicii este de a-l ajuta să se conecteze emoțional cu el insuși. Noul limbaj tehnic ridică o barieră intelectuală ce depășește cu mult capacitatea omului “de rând” de a ajunge la sensibilitatea și căldura emoțională sau spirituală după care acesta tânjeste.

Un alt considerent este tocmai faptul că în ziua de azi, accesul la muzică nu este discriminant. Perioada în care trăim dă trecere către acest gen de manifest artistic oricui, nelimitat și de multe ori, necondiționat. În trecut, doar clasele sociale înalte se puteau bucura de muzica cultă a vremii, personalitați cu o percepție asupra limbajului cultural actual, de bine, de rău, familiarizată.

Cu toatea astea, nici macar acești nobili nu reușeau întotdeauna să aprecieze marile genii din jurul lor. Un excelent exemplu este Johann Sebastian Bach, compozitor de-a dreptul idolatrizat astăzi de foarte mulți. Contemporanii săi însă nu erau de aceeași părere, considerându-l demodat și catalogându-l ca fiind inferior fiilor lui, Carl Philipp Emanuel Bach și Johann Christian Bach, clasament evident răsturnat în prezent.  Cum astfel putem avea așteptări foarte mari de la o generație care se raportează la muzică ca la un bun comun, și de multe ori, ca la nimic mai mult de atât?

Cu siguranță timpul este solutia și în cazul de față. Probabil că odată cu trecerea anilor și cu avansarea continuă a muzicii, instituțiile culturale vor considera inevitabilă nevoia de a investi în partiturile si repertoriile noilor compozitori, iar astfel orchestrele nu vor mai fi nevoite să performeze în majoritatea cazurilor lucrările celor de mult stinși din viață.

Ca și in cazul tuturor celorlalte curente culturale si artistice, și acesta își va sedimenta locul, scopul și semnificația în mintea și inima ascultatorului doric si cu viziune.

Review overview